SELECT ISSUE

Revista Practica Farmaceutica, Vol. 7, Nr. 4 (24), 2014
ISSN 2066-5563  |  e-ISSN 2069-6671
ISSN-L 2066-5563
DOI: 10.37897/RJPhP

Indexed

DOI - Crossref
Similarity Check by iThenticate, worldwide No 1 professional plagiarism checking system
DOAJ
Ebsco Host - Medline
Google Academic
Semantic Scholar

HIGHLIGHTS

National Awards “Science and Research”

NEW! RJPhP has announced the annually National Award for "Science and Research" for the best scientific articles published throughout the year in the official journal.

ICMJE - Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

The published medical research literature is a global public good. Medical journal editors have a social responsibility to promote global health by publishing, whenever possible, research that furthers health worldwide.

Neaderenta la tratamentul antihipertensiv în medicina primara

, , , , , , and

REZUMAT

Premisele studiului au fost evaluarea prevalenţei neaderenţei la tratamentul anti hipertensiv în asistenţa medicală primară, analiza factorilor corelaţi cu neaderenţa şi instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a complianţei la tratament.

Material şi metodă. În perioada 2010-2014 au fost evaluaţi prin chestionare, clinic şi paraclinic, 3.145 hipertensivi de la 19 cabinete de medicina familiei din judeţul Timiş, cu vârsta de peste 18 ani, care au avut cel puţin 2 vizite la medicul de familie în decurs de 12 luni.

Rezultate. După un an de monitorizare s-au depistat 1.102 bolnavi necontrolaţi la tratament, din care 584 pacienţi (52,99%) s-au dovedit a fi neaderenţi la terapie. Comparaţia caracteristicilor pacienţilor cu HTA neaderentă vs. aderentă nu a arătat diferenţe semnificative statistic referitoare la vârstă (58±11,8 vs. 62,4±12,4) sau sex. S-a constatat o prevalenţă uşor crescută a neaderenţei la grupurile de vârstă sub 40 de ani şi peste 75 de ani. Fumatul a fost prezent la neaderenţi în 24,1% vs. 17,2% (p<0,05), tulburările metabolismului lipidic prezente la 40,06% vs. 36% (NS), IMC >30 kg/m2 la 46,23% vs. 34,9% (p<0,05), afectarea de organ ţintă în 17,29% vs. 26,72% (p<0,05) şi boală cardiovasculară în 16,6% vs. 20,9% (p<0,05). TAS/TAD au fost mai mari la pacienţii neaderenţi la tratament faţă de cei cu HTA aderentă (164/92 mmHg vs. 141/79 mmHg). Majoritatea cazurilor, respectiv 74,14% din cei cu HTA neaderentă la tratament au prezentat un risc CV înalt, un risc intermediar a fost prezent la 18,49% şi risc mic la 7,36%. Factorii din stilul de viaţă asociaţi cu neaderenţa la tratament au fost: obezitatea la 46,06%, inactivitatea fi zică la 45,03%, un consum excesiv de alcool la 42,12% şi un aport crescut de sare la 22,6%.

Concluzii. Neaderenţa crescută s-a asociat cu un nivel socio-economic şi educaţional precar, respectiv venit redus, cunoştinţe limitate asupra bolii şi terapiei şi cu lipsa de încredere în echipa medicală. Neaderenţa s-a corelat cu factori din stilul de viaţă cum sunt: fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool şi obezitatea, administrarea de multe medicamente şi apariţia efectelor secundare ale acestora. Prin acţiuni educaţionale, echipa medicală de medicină de familie trebuie să promoveze conştientizarea pacienţilor asupra riscurilor şi a complicaţiilor ce pot apărea în caz de neaderenţă.

Cuvinte cheie: neaderenţă la tratament, factori asociaţi, hipertensiune

Full text | PDF

Leave a Reply