Lăcrămioara Ochiuz and Iuliana Popovici

REZUMAT

Utilizarea aerosolilor salini în tratarea unor afecţiuni respiratorii, digestive şi dermatologice este cunoscută încă din medicina antică greacă. Hippocrate a observat beneficiul aerosolilor salini şi recomanda inhalarea aburilor din apa sărată pentru tratarea bolilor aparatului respirator.

Terapia în minele saline şi peşteri a fost practicată din cele mai vechi timpuri, însă speleoterapia sau speoloterapia a fost recunoscută oficial ca terapie complementară la mijlocul secolului XX în Germania. Agentul terapeutic al microclimatului din salină este reprezentat de aerosolii de clorură de sodiu alături de temperatura şi umiditatea relativă a aerului. Deşi la început speleoterapia a fost practicată doar sporadic pentru tratarea unor afecţiuni inflamatorii cronice ale căilor respiratorii, în ultimii 30-40 de ani această terapie holistică s-a dezvoltat foarte mult. În prezent, în Europa sunt cunoscute peste 50 de mine sau peşteri saline în interiorul cărora se practică speoloterapia. În România, în minele de la Praid, Cacica sau Ocna Mureş sunt adevărate oraşe subterane din sare care primesc anual mii de pacienţi care beneficiază de efectele curative ale aerosolilor salini.

Haloterapia este o metodă modernă de tratament care se bazează pe crearea în mod artificial a condiţiilor de microclimat salin. Prima halocameră a fost folosită de Agenţia Spaţială a fostei Uniuni Sovietice, în anii 1980. În prezent, practicarea haloterapiei este reglementată legislativ la nivel internaţional şi sunt brevetate, ca dispozitive medicale, mai multe tipuri de halocamere.

Aerosolii salini dispersaţi în atmosfera minelor de sare sau în halocamere sunt inhalaţi pe căile respiratorii sau sunt absorbiţi transcutanat. În funcţie de diametrul particulelor, aerosolii inhalaţi acţionează la diferite niveluri ale tractului respirator, prin accelerarea clearence-ului mucociliar şi optimizarea surfactantului pulmonar. Haloterapia influenţează simptomatologia aparatului respirator prin îmbunătaţirea actului de respiraţie şi senzaţia de eliberare a pacientului ca rezultat al creşterii productivităţii tusei şi degajării pulmonare, reducerea puseelor infecţioase ale aparatului respirator datorită efectului bacteriostatic şi, nu în ultimul rând, diminuarea edemului sinusal.

Aerosolii salini exercită efecte pozitive şi la nivelul sistemului tegumentar. Conform datelor din literatură, aceştia normalizează microbiocenoza cutanată, cresc elasticitatea pielii şi au efect bacteriostatic, antiedematos şi antiinflamator.

Potenţialul terapeutic al aerosolilor salini naturali sau artificiali se află în atenţia cercetătorilor din întreaga lume pentru a obţine noi date ştiinţifice, argumentative, de susţinere a acestor terapii holistice.

Cuvinte cheie: aerosoli salini, efecte terapeutice, haloterapie

Full text | PDF